Apneea în somn — diagnostic și tratament în Cluj-Napoca

Ce este apneea în somn — sindromul SASO?

Termenul „apnee” înseamnă oprirea completă a respirației, iar „hipopnee” — diminuarea semnificativă a fluxului respirator. Sindromul de apnee în somn (SASO) apare atunci când aceste episoade se repetă suficient de frecvent încât să fragmenteze somnul și să scadă oxigenarea sângelui.

Există trei tipuri principale. Apneea obstructivă (SASO) este de departe cea mai frecventă — aproximativ 85% din cazuri. Mecanismul este simplu: în timpul somnului, musculatura faringiană se relaxează excesiv, calea respiratorie superioară se îngustează sau se blochează complet, respirația se oprește, iar creierul declanșează o micro-trezire pentru a redeschide calea aeriană. Ciclul se repetă de zeci sau sute de ori pe noapte, fără ca pacientul să fie conștient. Apneea centrală este mai rară — creierul nu trimite corect semnalul mușchilor respiratori. Apneea complexă (mixtă) combină elemente din ambele tipuri.

Severitatea se măsoară prin indexul de apnee-hipopnee (IAH) — numărul de evenimente respiratorii pe oră de somn. Normal: sub 5 evenimente/oră. Apnee ușoară: 5–14/oră. Moderată: 15–29/oră. Severă: 30 sau mai multe pe oră. Pentru a pune în perspectivă: un pacient cu IAH de 30 care doarme 7 ore pe noapte înseamnă că respirația i se oprește de cel puțin 210 ori în cursul nopții.

Cum recunoașteți apneea în somn?

Apneea în somn are două fețe: ceea ce observă partenerul de viață și ceea ce simte pacientul. Cele două perspective se completează reciproc — și adesea partenerul este cel care inițiază demersul medical.

Ce observă partenerul: sforăit puternic, zgomotos, care poate fi auzit din camera alăturată. Pauze respiratorii — momente în care pacientul nu mai respiră — urmate de un gâfâit sau sunet de sufocare. Mișcări agitate, somn neliniștit, schimbări frecvente de poziție.

Ce simte pacientul: somnolență excesivă în timpul zilei — adormire la volan, în ședințe, în fața televizorului. Oboseală cronică deși „ați dormit suficient”. Cefalee matinală care se ameliorează pe parcursul zilei. Gură uscată dimineața. Treziri nocturne cu senzație de sufocare. Nicturie — treziri frecvente pentru a urina noaptea. Dificultăți de concentrare, iritabilitate, scăderea memoriei. Tulburări de erecție. Dispoziție depresivă.

Dacă vă regăsiți în mai multe dintre aceste simptome sau dacă partenerul dumneavoastră a observat pauze în respirație, o evaluare somnologică este indicată.

Cine este predispus la apneea în somn?

Excesul ponderal este cel mai important factor de risc modificabil. Depozitele de grăsime din jurul gâtului și faringelui îngustează calea respiratorie. O circumferință a gâtului peste 43 cm la bărbați sau 38 cm la femei crește semnificativ riscul de apnee obstructivă.

Sexul masculin — bărbații sunt afectați de 2–3 ori mai frecvent decât femeile, însă riscul la femei crește semnificativ după menopauză. Vârsta este un factor independent: tonusul muscular faringian scade natural cu înaintarea în vârstă.

Particularitățile anatomice ORL pot predispune la colapsul căii aeriene: amigdale hipertrofice, deviația de sept nazal, micrognația (mandibulă retrasă), macroglosia (limbă voluminoasă). Fumatul irită și inflamează mucoasa căilor respiratorii superioare. Alcoolul și sedativele consumate înainte de culcare relaxează excesiv musculatura faringiană și agravează numărul și durata apneelor.

Comorbiditățile joacă un rol important: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipotiroidismul și afecțiunile respiratorii cronice precum BPOC-ul se asociază frecvent cu apneea în somn.

De ce este importantă diagnosticarea la timp?

Apneea obstructivă în somn netratată nu este doar o problemă de somn — este un factor de risc cardiovascular independent, dovedit prin zeci de studii clinice. Episoadele repetate de hipoxie și micro-trezirile din cursul nopții supun organismul unui stres cronic, cu consecințe care se acumulează în timp.

Consecințe cardiovasculare: hipertensiune arterială rezistentă la tratament — 50–80% dintre pacienții cu hipertensiune rezistentă au apnee în somn nediagnosticată. Aritmii cardiace, în special fibrilația atrială. Risc crescut de accident vascular cerebral (AVC) și infarct miocardic.

Consecințe metabolice: rezistență la insulină, diabet zaharat tip 2, dislipidemie. Pacienții cu apnee severă au un metabolism glucidic perturbat chiar și în absența obezității.

Consecințe neurocognitive și accidentologice: somnolența diurnă excesivă crește riscul de accidente rutiere de 2–7 ori. Deficitul de atenție, scăderea performanței profesionale și riscul de accidente de muncă sunt consecințe directe ale somnului fragmentat. De aceea legislația impune screening obligatoriu pentru șoferii profesioniști.

Consecințe relaționale: sforăitul sever afectează partenerul de viață, scade calitatea somnului de cuplu și generează tensiune.

Vestea bună: toate aceste riscuri scad semnificativ cu tratament adecvat. Iar tratamentul începe cu un diagnostic corect.

Cum diagnosticăm apneea în somn la cabinetul din Cluj

La cabinetul de pneumologie din Cluj-Napoca, diagnosticul apneei în somn urmează un protocol structurat, conceput pentru acuratețe maximă și confort pentru pacient.

Pasul 1 — Consultul somnologic. Discuție detaliată despre obiceiurile de somn, simptomele diurne și nocturne, antecedentele medicale și medicația curentă. Completăm chestionarul Epworth pentru cuantificarea obiectivă a somnolenței diurne. Examen clinic: greutate, IMC, circumferința gâtului, scorul Mallampati, evaluarea căilor aeriene superioare.

Pasul 2 — Poligrafia cardio-respiratorie nocturnă. Este un aparat mic, portabil, pe care vi-l montăm la cabinet la sfârșitul zilei și cu care dormiți acasă, în patul dumneavoastră. Înregistrează fluxul respirator, efortul respirator toracic și abdominal, saturația de oxigen (SpO2), frecvența cardiacă, poziția corpului și sforăitul. A doua zi returnați aparatul, iar eu interpretez manual fiecare înregistrare — nu mă bazez pe raportul automat al aparatului, ci verific și clasific individual fiecare eveniment respirator. Avantajul față de polisomnografia din spital: dormiți acasă, în condiții normale, iar rezultatul reflectă realitatea somnului dumneavoastră.

Pasul 3 — Interpretarea și diagnosticul. Pe baza IAH, a desaturărilor de oxigen și a simptomelor clinice se stabilește diagnosticul și gradul de severitate. Discut personal cu fiecare pacient rezultatele și opțiunile terapeutice.

Tratamentul apneei în somn

Terapia cu presiune pozitivă — CPAP/APAP este tratamentul standard și cel mai eficient pentru apneea obstructivă moderată și severă. Un aparat mic, silențios, care prin intermediul unei măști nazale sau oro-nazale menține calea respiratorie deschisă pe parcursul nopții. Stabilim presiunea optimă printr-o noapte de titrare pe poligrafie, pentru ca terapia să fie eficientă și confortabilă. Alegerea interfeței (măștii) este adaptată individual.

Măsuri complementare: scăderea ponderală — chiar și 10% din greutatea corporală poate reduce semnificativ IAH. Igiena somnului: program regulat de somn, evitarea alcoolului seara, evitarea ecranelor înainte de culcare. Terapia pozițională — la pacienții cu apnee predominant pe spate, evitarea decubitului dorsal poate ameliora semnificativ indicii de severitate. În cazuri selectate, evaluarea ORL poate identifica necesitatea unei intervenții chirurgicale.

Monitorizarea tratamentului: control la 1–3 luni după inițierea CPAP pentru verificarea complianței, ajustarea presiunii și rezolvarea eventualelor probleme cu masca. Ulterior, controale periodice pentru menținerea eficacității pe termen lung.

Experiență pneumologică și somnologică

Sunt pneumolog cu competență în somnologie — ceea ce înseamnă că evaluez apneea din perspectiva întregului aparat respirator, nu doar ca o problemă ORL izolată. Această abordare contează, pentru că apneea în somn coexistă frecvent cu BPOC, astm bronșic, tuse cronică sau insuficiență respiratorie cronică. Interpretez personal fiecare poligrafie, iar fiecare titrare și fiecare mască sunt alese împreună cu pacientul.