Fibroza pulmonară — Diagnostic și management în Cluj-Napoca

Ce este fibroza pulmonară?

Fibroza pulmonară înseamnă cicatrizarea (fibroza) țesutului pulmonar. Plămânii devin din ce în ce mai rigizi, iar schimbul de gaze — oxigen din aer către sânge, dioxid de carbon din sânge către aer — se face din ce în ce mai greu.

Există mai multe forme:

• Fibroza pulmonară idiopatică (FPI) — cea mai frecventă formă, apare de obicei la bărbați peste 50–60 de ani.
• Fibrozele secundare — cu o cauză identificabilă: boli autoimune, expunere profesională, medicamente, radioterapie.
• Alte pneumopatii interstițiale difuze — inclusiv pneumonita de hipersensibilitate, sarcoidoza sau pneumonia organizată criptogenică.

Cum se manifestă fibroza pulmonară?

Simptomele se instalează progresiv și pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni respiratorii:

• Dispnee de efort, inițial la efort important, ulterior și la efort minim
• Tuse uscată, persistentă, care nu răspunde la tratamentele obișnuite
• Oboseală cronică, disproporționată față de efort
• Degete hipocratice (semn tardiv)
• Raluri crepitante „de tip Velcro” decelabile la auscultație

Cum se diagnostichează fibroza pulmonară?

Diagnosticul se bazează pe corelarea examenului clinic cu investigațiile funcționale și imagistice:

• Auscultație pulmonară pentru raluri crepitante bazale bilaterale „de tip Velcro”
• Spirometrie care evidențiază un tipar restrictiv
• Pulsoximetrie, inclusiv testarea la efort
• Interpretarea HRCT (CT de înaltă rezoluție), cu tiparul de „pneumonie interstițială obișnuită” (UIP)
• Investigații suplimentare: DLCO, analize de sânge pentru autoanticorpi, lavaj bronhoalveolar sau biopsie pulmonară în cazuri selectate

Dacă lipsa de aer persistă sau diagnosticul rămâne neclar, consultați informațiile despre evaluarea dispneei și despre a doua opinie pneumologică pentru cazuri complexe.

Ce se poate face pentru fibroza pulmonară?

Deși fibroza instalată nu se poate elimina complet, obiectivele tratamentului sunt încetinirea progresiei și menținerea calității vieții:

• Tratament antifibrotic — nintedanib și pirfenidonă sunt singurele medicamente dovedite care încetinesc rata de declin al funcției pulmonare în FPI.
• Tratarea cauzei de bază în fibrozele secundare.
• Măsuri de suport — oxigenoterapie, reabilitare pulmonară, vaccinare, sprijin psihologic.
• Transplant pulmonar în cazurile avansate, la pacienți selectați.

De ce este importantă monitorizarea regulată?

Monitorizarea la fiecare 3–6 luni permite urmărirea evoluției funcției pulmonare și ajustarea tratamentului în timp util. Depistarea precoce a declinului funcțional oferă cele mai bune șanse de a interveni eficient.